Fotosinteza și latența gazonului

Fotosinteza ar putea fi clasificată drept cel mai important proces chimic care contribuie la    menținerea vieții pe planeta noastră. În scenariul în care fotosinteza nu ar mai avea loc,  majoritatea organismelor ar dispărea, pe Pământ ar rămâne foarte puțină hrană sau orice altă materie organică, iar cu timpul, atmosfera s-ar goli de oxigen. 

Singurele organisme ce pot supraviețui în aceste condiții sunt bacteriile chemosintetice, care sunt capabile să utilizeze anumiți compuși anorganici, astfel că nu depind de transformarea luminii în energie, neavând nevoie de fotosinteză pentru a exista.

Speciile de iarbă care alcătuiesc gazonul fac parte din categoria organismelor autotrofe, ceea ce înseamnă că își produc singure hrana, prin procesul cunoscut sub numele de fotosinteză.

Așadar, spre deosebire de animale, plantele își produc singure hrana, pe care o utilizează pentru a se alimenta, pentru a se dezvolta și pentru a se reproduce. Fotosinteza reprezintă procesul chimic prin care plantele utilizează apa, lumina și dioxidul de carbon pentru a produce oxigen și carbohidrați.

CUM SE DESFĂȘOARĂ PROCESUL DE FOTOSINTEZĂ?

Pentru ca procesul de fotosinteză să aibă loc, este nevoie de dioxid de carbon, apă și lumină - lumina solară asigură energia necesară pentru ca procesul de fotosinteză să aibă loc.

Fotosinteza este o reacție chimică ce are loc în interiorul plantei, prin care aceasta își obține hrana necesară pentru a supraviețui. Mai exact, acest proces chimic are loc la nivelul frunzelor, în celulele care conțin cloroplastele, unde se regăsește și clorofila.

Dioxidul de carbon pătrunde în frunze prin intermediul stomatelor, în timp ce apa este absorbită prin rădăcină și mai apoi transportată către frunze cu ajutorul țesutului Xilem.

În cadrul procesului, dioxidul de carbon și apa sunt convertite în oxigen, care este  eliberat în aer, și carbohidrați/glucoză, ce reprezintă sursa de energie a plantei.  

Oxigenul este eliberat în atmosferă prin stomatele localizate pe partea inferioară a frunzelor, în timp ce carbohidrații sunt transportați în jurul plantei/la nivelul plantei prin țesutul Floem.

Xilemul și Floemul reprezintă sistemele transportatoare specifice plantelor vasculare. Xilemul transportă apa și sărurile minerale care se absorb prin rădăcina plantelor, către celelalte organe ale plantelor – tulpina și frunzele.

Ceea ce este important să reții este faptul că nu există plante care să se dezvolte și să reziste pe tot parcursul anului, potrivite pentru toate zonele globului. De aceea, îți va fi de folos este să înțelegi limitările sezonalității plantelor și să identifici avantajele varietăților de plante care compun gazonul.

Mixturile de semințe de gazon conțin deseori atât specii de iarbă de sezon rece, cât și specii de sezon cald, pentru a asigura gazon cât mai mult timp celor care locuiesc în zone cu temperaturi caniculare pe timp de vară.

De regulă, se recomandă integrarea/combinarea plantelor de gazon de sezon cald cu cele de sezon rece pentru a conferi longevitate gazonului în zonele cu temperaturi ridicate pe timpul verii.

Poți citi aici informații utile despre alegerea semințelor de gazon potrivite condițiilor din țara noastră.

Cele mai populare tipuri de iarbă de sezon rece sunt:

• Lolium perenne
• Lolium multiflorum
• Festuca arundinace
• Festuca rubra
• Poa Pratensis

Deseori, semințele diferitelor tipuri de iarbă sunt mixate pentru a obține un gazon care se va dezvolta și supraviețui optim în diferite condiții: trafic intens, soare puternic, condiții de umbră. Te poți documenta cu privire la instalarea unui gazon prin însămânțare, pentru a planifica o sesiune în perioadele recomandate.

Speciile de iarbă de sezon cald sunt productive în timpul lunilor de vară, caracterizate de temperaturi ridicate și umiditate scăzută, în timp ce speciile de sezon rece preferă lunile răcoroase, cu umiditate mai mare, cum sunt cele de primăvară și toamnă.

FOTOSINTEZA ȘI SPECIILE DE IARBĂ DE SEZON RECE

Speciile de iarbă de sezon rece - cele optime pentru clima temperată sau rece – sunt active primăvara și vara și cunosc o latență în perioada rece a anului. Totodată, aceste specii de iarbă sunt sensibile și la temperaturile extreme din timpul verii și ar putea intra în starea de latență până la venirea perioadei mai reci, specifică toamnei.

Aceste specii încep să crească primăvara și ajung la maturitate la finalul ei sau la începutul verii, devenind latente în lunile de vară, cu temperaturi ridicate, înainte de a reintra în perioada de creștere în timpul toamnei.

În general, atunci când procesul de creștere a ierbii este încetinit pe timp de vară, gazonul nu îl va mai relua până în toamnă, când temperaturile sunt mai joase. Totuși, chiar și când vremea va fi mai răcoroasă, nu vei remarca o creștere similară cu cea din primăvară.

Așa cum simțim cu toții, la mijlocul verii, temperaturile cresc, iar speciile de iarbă de sezon rece întâmpină greutăți în producerea cantității optime de carbohidrați. Drept consecință, creșterea și dezvoltarea firelor noi de iarbă încetinește sau chiar se oprește.

Speciile de iarbă de sezon rece nu sunt la fel de eficiente în fixarea dioxidului de carbon așa cum sunt speciile de iarbă de sezon cald. Așadar, pe timp de vară, la speciile de iarbă de sezon rece, producția de carbohidrați poate să scadă cu până la jumătate.

Astfel se explică tendința acestei categorii de iarbă pentru gazon de a trece prin starea de latență specifică verilor din zonele cu climat temperat sau rece.

În timpul verii, gazonul este supus la stres și are nevoie de mai multă energie pentru a-și îndeplini sarcinile zilnice.

În cazul în care aportul de apă este limitat, plantele își vor închide stomata, pentru a-și conserva energia, prevenind evaporarea apei și gazelor. Toate nutrimentele care nu sunt utilizate vor fi transferate înapoi la nivelul rădăcinii, după care urmează latența.

Pentru ca planta să funcționeze optim, va avea nevoie de apă, fiind esențial ca pe timpul verii, să stabilești și să respecți un plan de irigare care să acopere necesitățile gazonului.

CE POȚI FACE TU PENTRU A SUSȚINE PROCESUL DE FOTOSINTEZĂ AL PLANTELOR CARE COMPUN GAZONUL?

Deși speciile de iarba care alcătuiesc gazonul sunt autotrofe și își produc singure hrana, poți contribui în mod pozitiv la susținerea sa – secretul constă într-un ritual de întreținere efectuat corect.

TUNDEREA

Tunde întotdeauna gazonul la înălțimea optimă. Cele mai multe specii de gazon au nevoie ca tunderea să fie efectuată la o înălțime de 3 cm, dar poți lăsa gazonul mai înalt în zonele cu trafic intens (aprox 4-5 cm) și în părțile umbrite din grădină (6-7 cm înălțime).

Citește tot ce ai nevoie pentru a efectua corect tunderea - înălțimea recomandată și frecvența de tundere, cum trebuie să adaptezi regimul de tuns în funcție de sezon, informează-te despre importanța echipamentului utilizat și cum să alegi corect mașina de tuns iarba.

Deși cele mai multe specii de iarbă de sezon cald pot fi tunse la înălțimi mai mici, comparativ cu cele de sezon rece, unele dintre ele se vor dezvolta optim dacă sunt tunse mai puțin.

Cât despre speciile de gazon de sezon cald, când se dorește tunderea mai scurtă, se recomandă ca aceasta să fie făcută gradual, pe parcursul mai multor săptămâni. Această perioadă va fi una de adaptare, care îi va permite plantei să producă mai multe fire, ce vor compensa pentru înălțimea mică de tundere.

IRIGAREA

Regimul de irigare va fi stabilit în funcție de condițiile de mediu și constant adaptate la precipitațiile din ultima perioadă. Irigarea trebuie să se facă în adâncime dacă nu plouă suficient. Bineînțeles, regimul de irigare se stabilește ținând cont de tipul solului (de exemplu, solurile nisipoase nu au capacitatea de a reține apa așa cum o va face un sol argilos sau mixt).

Te va ajuta să parcurgi și ghidul de irigare, pe care îl poți accesa ori de câte ori ai nevoie.

FERTILIZAREA

Este recomandată fertilizarea regulată, atunci când iarba este în creștere, pe tot parcursul verii, pentru a înlocui nutrimentele din sol și pentru a susține creșterea și culoarea. Necesarul de nutrimente variază considerabil de la un tip de plantă la alta.

În ceea ce privește speciile de iarbă de sezon cald, acestea ajung la maturitate vara târziu și intră în faza de latență toamna devreme.

Aceste tipuri de iarbă sunt mult mai eficiente la fixarea dioxidului de carbon când temperaturile sunt ridicate. Speciile de iarbă de sezon cald au rădăcini care cresc de două ori mai mult comparativ cu ierburile de sezon rece. În mod evident, rădăcinile  care cresc în adâncime contribuie la rezistența plantei.

Vezi cum să fertilizezi în funcție de sezon: primăvara, vara, toamna.

Legătura dintre fotosinteză și fertilizare

Fertilizanții nu asigură în mod direct hrana plantei, ci mai degrabă îi furnizează nutrimentele necesare pentru funcționarea optimă, susținând procesul de fotosinteză, împreună cu producția de carbohidrați.

Ca regulă generală, indiferent că este vorba despre iarbă de sezon rece sau cald, acestea vor avea nevoie de fertilizanți în special în perioada activă de creștere.

În starea de latență, gazonul devine maro, deci plantele sunt inactive, iar fertilizanții aplicați sunt fie irosiți, fie utilizați de plantele active și respectivul sezon.

Ce trebuie să știi despre nutrimentele conținute de fertilizanții pentru gazon?

Macronutrimentele din formulele recomandate pentru fertilizarea gazonului sunt azotul, fosforul și potasiul (NPK). În absența lor, procesul de fotosinteză are de suferit. Iată ce înseamnă deficiențele sau excesul de NPK:

• AZOTUL (N) contribuie la producția de clorofilă: prea puțin azot va determina producerea unei cantități insuficiente de clorofilă. De cealaltă parte, excesul de azot cauzează dezvoltarea unor pereți celulari subțiri și creșterea precară a rădăcinilor.
• Deficiența de FOSFOR (P) înseamnă reducerea diviziunii celulare, acumularea excesivă de clorofilă - și deși planta va căpăta culoarea verde închis, va avea o creștere limitată și rezistență scăzută.
• POTASIUL (K) contribuie la deschiderea și închiderea stomatelor, așa că deficiența sa va cauza reducerea cantității de apă de la nivelul frunzelor, ceea ce va restricționa și procesul de fotosinteză.  

LATENȚA GAZONULUI: DE CE SĂ NU TE ÎNGRIJOREZI ATUNCI CÂND GAZONUL INTRĂ ÎN PERIOADA DE LATENȚĂ?

Nu doar că nu trebuie să te îngrijorezi atunci când gazonul intră în perioada de latență, ci poți inclusiv să susții acest proces. Unele persoane preferă să permită intrarea în latență sau chiar să direcționeze gazonul către latență din variate motive: lipsa timpului necesar pentru întreținere, absența unui sistem optim de irigare, călătorii planificate pe durata verii.

AI IDENTIFICAT PETE MOARTE PE SUPRAFAȚA GAZONULUI: SUNT ZONE MOARTE SAU GAZONUL A INTRAT ÎN STARE DE LATENȚĂ?

Intrarea în latență a gazonului este un fenomen natural, care nu reprezintă un motiv de îngrijorare. De fapt, aceasta este maniera în care speciile de iarbă de sezon rece se protejează în timpul verilor lungi și caniculare, când aportul de apă nu este suficient pentru a-i susține creșterea. Același fenomen are loc și în cazul speciilor de iarbă de sezon cald, dar în cazul acestora, latența apare în timpul sezonului rece. Trebuie să reții faptul că în ambele situații descrise mai sus, coroana plantei este încă în viață, chiar dacă firele s-au uscat.

Irigarea poate revitaliza plantele care intră în latență pe timp de vară. Se poate întâmpla însă ca, atunci când vara devine caniculară și regimul de irigare nu ajută, gazonul să intre în stare de latență, urmând să își revină când temperaturile scad, în timpul toamnei.

 

CUM FACI DISTINCȚIA ÎNTRE GAZONUL ÎN LATENȚĂ ȘI CEL CARE PREZINTĂ ZONE MOARTE?

Este simplu: trebuie să monitorizezi transformarea gazonului după irigare. Acesta este chiar unul dintre motivele pentru care este bine să menții ritualul de irigare recomandat pe timp de vară: te va ajuta să identifici porțiunile moarte și să planifici acoperirea lor prin supraînsămânțare sau montarea de rulouri de gazon.

Un alt reper pentru diferențierea corectă: atunci când gazonul e intrat în stare de latență doar firele de iarbă sunt uscate, coroana și rădăcina plantei rămânând perfect sănătoase, în timp ce în cazul zonelor moarte, întreaga plantă va fi maro și uscată, însemnând că nu mai poate fi revigorată.

Cum poți avea un gazon de un verde sănătos pe tot parcursul anului? Prin respectarea unui regim de întreținere adaptat zonei și soluționarea problemelor specifice care ar putea surveni: factori de mediu, oscilații de temperatură și umiditate, deficiențe de nutrimente, sol compactat.

Un aspect foarte important în întreținerea gazonului este să identifici la timp posibilele boli și dăunători cu care s-ar putea confrunta, respectiv aplicarea tratamentului corespunzător pentru vindecare.

Te așteptăm să ni te alături pe Grupul nostru de Facebook – te conectezi cu noi și cu alți iubitori de gazon, facem schimb de idei și îți oferim sfaturile noastre, atunci când întâmpini dificultăți în îngrijirea gazonului.  

Urmărește-ne și pe YouTube, Facebook și Instagram! Adăugăm constant conținut util pentru îngrijirea gazonului, și, ocazional, idei de proiecte creative și de amenajare a grădinii.