Insecticide: combaterea insectelor din gazon

În fiecare an, la venirea primăverii, când natura renaște, insectele se bucură de venirea căldurii și de prospețimea ierbii. Majoritatea insectelor nu afectează bunăstarea gazonului, dar unele parazitează rădăcinile și suprafețele foliate producând îngălbenirea și uneori chiar moartea gazonului. Alte insecte nu afectează direct starea de sănătate a peluzei, dar se pot ascunde în iarbă și pot ataca omul, cât și animalele de companie și pot transmite boli. Combaterea lor poate fi dificilă, dar nu este imposibilă și atâta timp cât ai la îndemână un ghid poți face față cu succes provocărilor.

Lipsa unei culturi adecvate a gazonului, utilizarea unor specii de iarbă necorespunzătoare locației plantării, bolile, folosirea în exces a unor îngrășăminte chimice sau urina de câine sunt mult mai susceptibile să producă peluze nesănătoase decât insectele. Înainte de a întreprinde orice acțiune de combatere trebuie să te asiguri că insectele sunt cu adevărat sursa problemei.

Insectele care pot crea pagube în peluzele din România includ: coropișnița, larvele cărăbușilor, furnicile, omizile unor molii, larvele Tipulei paludosa (cunoscut popular și sub numele de țânțăroi), viespile de pământ și larvele muștelor de mai.  Pe lângă acestea, mai există o categorie de insecte nedorite în iarbă. Gazonul, mai ales vara, devine gazda perfectă pentru purici, căpușe și ploșnițe.

Respectarea bunelor practici de cultură ale gazonului sunt metodele principale de gestionare și prevenție în cazul unei posibile invazii de insecte.  Cultivarea speciilor de iarbă adecvate pentru o anumită regiune climatică și îngrijirea corespunzătoare a gazonului sunt deosebit de importante. Practici precum irigarea și fertilizarea au un impact major asupra sănătății gazonului. Îndepărtarea mulciului, alegerea înălțimii și frecvenței cositoarei și tăierea ramurilor copacilor la timp și pentru mai multă lumină pot face diferența. Majoritatea peluzelor casnice din România nu trebuie tratate cu insecticide dacă sunt respectate practicile culturale adecvate. Insecticidele nu trebuie aplicate niciodată decât dacă un dăunător a fost identificat și prezintă un real pericol pentru viața gazonului. Dacă este necesară aplicarea insecticidelor, recomandarea este să alegi produse care au un impact minim asupra organismelor benefice și asupra mediului.

Metode de prevenție a daunelor provocate de insecte

Cel mai bun mod de a preveni daunele provocate de insecte este de a menține gazonul sănătos. Peluzele sănătoase necesită arareori insecticide puternice. De asemenea, în anumite perioade ale anului, cum ar fi vara, gazonul se află sub mult stres din cauza căldurii, iar aplicarea unui insecticid îl va face mult mai susceptibil la boală, îi va scădea imunitatea și va exista o șansă mai mare de a suferi daune fitotoxice.

Alegeți soiul de iarbă adecvat

Există o serie de semințe de gazon disponibile pentru plantare în România. Cele mai populare sunt speciile de Festuca arundinacea, Lolium perenne și Poa Pratensis. Alegerea unui produs care să corespundă regiunii climatice în care va fi cultivat gazonul poate face diferența. Este de luat în calcul și o varietate de factori care pot influența apariția insectelor, cum ar fi: traficul intens de pe gazon, prezența animalelor de companie, prezența mobilierului de exterior sau a zonele de umbră provocate de crengile unor copaci. Cei mai mulți dăunători preferă umiditatea crescută, de aceea un soi de iarbă care poate rezista mai mult timp fără apă este mai puțin predispus să fie o gazdă primitoare, mai ales pentru larvele cărăbușului de mai și ale țânțăroiului (Tipula Paludosa).

Irigarea corectă

Irigarea necorespunzătoare este cea mai frecventă cauză a deteriorării gazonului. Supradozarea predispune gazonul la boli, întârzie creșterea în profunzime a rădăcinilor și crește susceptibilitatea la stres. Aspersoarele slab întreținute pot aplica prea multă apă în anumite locuri, iar umiditatea ridicată va atrage dăunătorii și le va semnaliza un mediu propice dezvoltării. De aceea este important să verifici poziția și așezarea capetelor de stropitoare și să te asiguri că sunt distanțate în mod corespunzător, că nu au capete îngropate în sol sau înclinate disproporționat. Corectarea acestor probleme fizice cu sistemele de irigare poate reduce semnificativ risipa de apă, scade facturile la apă și, cel mai important, îmbunătățește sănătatea gazonului tău și previne invazia insectelor. Folosește ghidul pentru udarea grădinii pentru a obține o irigare uniformă și potrivită nevoilor gazonului tău.

Fertilizarea adecvată

Procesul de fertilizare încurajează un gazon des și dens, care permite toleranța la un anumit grad în cazul atacului unor insecte. Momentul și cantitatea corespunzătoare de îngrășământ (în principal azot) variază în funcție de factori: sezonul, speciile de iarbă și condițiile locale de creștere. Este important să cunoști când se realizează fertilizarea gazonului pentru a avea cele mai bune rezultate în grădină. Un fertilizant lichid mai special din gama Gazonul™ este fertilizantul Nutri+ PRO care are în compoziție oligozaharide de chitosan. Aceste elemente au efectul unui vaccin pentru plante și ajută la creșterea imunității plantelor, în special a gazonului, prin mărirea rezistenței acestora în condiții de frig, secetă și alți factori de stres. Chitosanul ajută și la reglarea echilibrului metabolic prin absorbția nutrimentelor și creșterea conținutului de clorofilă. Astfel este asigurată creșterea plantelor în cele mai bune condiții. Mai mult, Nutri+ Pro este un îngrășământ care poate să descompună metalele grele, să reducă reziduurile de insecticide și să ofere un efect antiseptic și de conservare, în special în cazul gazonului rulou, care are nevoie de ameliorarea structurii și țesuturilor. Calitatea gazonului și a grădinii va fi vizibil crescută.

Aerarea și scarificare

Un sol neaerat duce la o penetrare slabă a apei, îngrășămintelor și a aerului și poate asigura un adăpost bine protejat pentru mulți dăunători și agenți patogeni nedoriți. Stratul de materie organică de la suprafața solului este util gazonului, dar nu trebuie să depășească 1 centimetru deoarece devine o sursă bogată de hrană pentru omizile moliilor. O altă consecință a lipsei scarificării și aerării este reducerea eficacității insecticidelor. Din cauza acumulării unui strat prea gros de materie organică în descompunere, pătrunderea la rădăcină a insecticidelor devine îngreunată, iar unele cazuri chiar imposibilă. Află când și cum poți face aerarea pentru a evita crearea unui spațiu propice pentru dăunători.

Detectarea insectelor din gazon

Examinează gazonul săptămânal sau chiar înainte de fiecare cosire, pentru a detecta zonele cu probleme. O creștere abundentă a buruienilor indică faptul că gazonul este nesănătos și poate fi susceptibil în fața dăunătorilor. Gazonul tânăr este deosebit de vulnerabil la probleme și are cerințe diferite de irigare și fertilizare față de un gazon matur. Posibile indicii ale prezenței insectelor pe gazon:

• Forma adultă a insectelor, ale căror larve atacă rădăcinile, ies noaptea la lumină (ex: cărăbușul, moliile)
• Păsările sapă în gazon după coropișnițe și larve.

Totuși, aceste indicii nu sunt o confirmare a prezenței dăunătorilor întrucât insectele care trag la lumină noaptea pot veni din altă grădină sau de la mai mare depărtare. De asemenea, păsările pot fi în căutarea de râme și nu de insecte.

Prin urmare, dacă observi că peluza este afectată, devitalizată și îngălbenită trebuie să determini cauza reală a acestei probleme. De obicei aceste simptome indică o irigare defectuoasă și foarte rar insectele sunt problema.

Localizarea și identificarea corectă a unui dăunător este importantă, deoarece fiecare dăunător se gestionează diferit. În unele cazuri s-ar putea să nu fie nevoie de tratament. Dacă este necesară aplicarea unor metode de combatere sau unor insecticide, atunci este esențial să cunoști specia dăunătorului pentru a ști ce materiale și substanțe ai la dispoziție.

Simpla prezență a unor insecte nu implică faptul că aceasta este cauza deteriorării sănătății gazonului sau că este necesară intervenția cu insecticide. Este normal să găsești câteva insecte dăunătoare în orice peluză sănătoasă. În general, tratamentele nu sunt recomandate decât dacă nivelul populației insectelor dăunătoare atinge un nivel predeterminat numit prag. Pragurile reprezintă nivelurile populației la care numărul de insecte care se hrănește din rădăcina firelor de iarbă depășește capacitatea unui gazon sănătos de a rezista la pagubele pe care le provoacă. Eșantionează mai multe zone diferite ale gazonului pentru a estima mai bine nivelul total al populației, mai ales dacă numerele sunt apropiate de pragurile sugerate

Există două teste la îndemână pe care le poți realiza pentru a stabili cât de grav afectat este gazonul, în special după ce ai observat prezența unor dăunători în cadrul grădinii.

1. Testul solului și al rezistenței rădăcinii

Cea mai simplă metodă de a depista larve de țânțăroi (Tipula Paludosa) sau de cărăbuș este să tragi de câteva fire de iarbă din zona afectată. Dacă iarba iese ușor din sol, rădăcinile gazonului sunt degradate. Observă solul din zona respectivă. E posibil ca acolo să fie prezente larve care au avut suficient timp să se hrănească cu rădăcina firelor de gazon. Dacă pe o suprafață de un metru pătrat găsești mai mult de 6 asemenea larve atunci te poți gândi la măsuri.

2. Testul solului cu detergent lichid de vase

Este un test care te va ajuta să depistezi cu ușurință larve de molii Noctua pronuba, Spodoptera frugiperda și cele din genul Crambus al familiei Crambidae. În urma acestui test larvele vor ieși la suprafața solului și vei avea ocazia să observi densitatea lor pe o anumită zonă.

Iată cum trebuie să procedezi:

• Folosește 2-4 linguri de detergent lichid de vase la aproximativ 4 litri de apă. Dacă solul este foarte uscat poți chiar să dublezi cantitatea.
• Amestecă bine, iar apoi distribuie uniform soluția peste o zonă de aproximativ un 1 m2. Această zonă trebuie să conțină atât gazon sănătos și verde, cât și gazon vizibil afectat cu iarbă lipsită de vitalitate. Aplică soluția cu ajutorul unui dispozitiv de tip spray pentru a putea obține o acoperire egală.
• Așteaptă 10 minute.
• Larvele ar trebui deja să iasă la suprafața solului și e momentul să începi numărătoarea lor.
• Dacă observi că numărul de larve depășește 15 pe suprafața testată, atunci este nevoie să iei măsuri împotriva micilor dăunători. Dacă nu, grădina este un ecosistem echilibrat și nu este cazul să intervii împotriva larvelor. Soluția este alta în acest caz și va fi nevoie să continui investigarea.

Tratament cu insecticide pentru combaterea insectelor din gazon

Dacă practicile de îngrijire nu sunt suficiente pentru a preveni dăunătorii, iar testele de mai sus indică nevoia unui tratament, alege produse selective, cât mai puțin toxice. Insecticidele microbiene derivate din Bacillus thuringiensis (Bt) și nematozii entomopatogeni au un impact negativ minim asupra celorlalte organisme nevizate. Insecticidele precum azadirachtina, piretrina și spinosad prezintă, de asemenea, un risc ceva mai mic pentru organismele nevizate. Fiecare dintre aceste produse este eficient numai pentru anumiți dăunători și trebuie să fie utilizat în mod corespunzător și aplicat pentru a fi eficient. Insecticidele cu spectru larg, incluzând cloraraniliprolul, imidaclopridul și alți neonicotinoizi și piretroizi sunt disponibili pentru controlul anumitor dăunători. Cu toate acestea, aceste substanțe prezintă riscuri grave pentru organismele benefice, dar și pentru calitatea apei. Evitați utilizarea lor dacă nu sunteți într-o situație care chiar cere utilizarea acestor substanțe chimice puternice

Recomandări în folosirea insectidelor:

1. Evită utilizarea de îngrășăminte pentru gazon care conțin și insecticide pentru tratamentul preventiv. Tratamentul cu insecticide la momentul fertilizării nu este de obicei justificat și poate reduce prezența insectelor benefice.
2. Tunde gazonul înainte de a aplica insecticidele
3. Pentru a trata infestarea cu omizi sau alte insecte care se hrănesc cu firele și tulpinile ierbii, cu excepția cazului în care se indică altfel pe eticheta produsului, irigă și lasă gazonul să se usuce înainte de aplicare. Nu aplica tratamentul cu insecticide dacă se anunță precipitații și nu iriga cel puțin 48 de ore după pulverizare pentru a permite insecticidului să rămână pe firele de iarbă cât mai mult timp.
4. La tratamentul larvelor din sol, irigă după aplicare, astfel încât să permiți insecticidului să intre mai ușor în sol.

1. Insecticide microbiene (biologice fără risc pentru microorganismele benefice)

Bacillus thuringiensis (Bt) kurstaki este o bacterie din sol care ucide doar omizile, fluturii și moliile din ordinul Lepidoptera. Spre deosebire de insecticidele cu spectru larg care ucid la contact, omizile trebuie să mănânce frunzișul pulverizat cu Bt pentru a fi ucise, astfel încât o sincronizare corectă și o acoperire completă a pulverizării sunt foarte importante. Bt este cel mai eficient pe omizi când sunt în stadiul inițial. Odată ce omizii devin mari, sunt mai greu de omorât cu acest material și pot fi necesare alte măsuri de control. Aplică Bt pe vreme caldă și uscată când omizile se hrănesc activ. Lumina soarelui inactivează Bt pe frunziș, așa că faceți aplicații seara. Repetați tratamentul după aproximativ 7-10 zile.

Nematozii sunt o altă soluție prietenoasă cu mediul care va acționa cu succes mai ales împotriva larvelor cărăbușului. Nematozii sunt organisme foarte mici care parazitează diferite plante sau animale. Poți găsi pe anumite site-uri din străinătate produse pe bază de nematozi benefici. Dacă vrei să știi mai multe despre aceste interesante creaturi poți descoperi mai multe aici.

2. Insecticide mai puțin toxice cu acțiune directă

Azadirachtina este extrasă din semințele arborelui neem. Acționează împotriva omizilor moliilor dăunătoare peluzei. Azadirachtina este absorbită de firul de iarbă și se deplasează într-un grad limitat în interiorul plantei. Deoarece azadirachtina acționează parțial ca un regulator de creștere a insectelor (adică împiedică omida să ajungă la maturitate), majoritatea omizilor nu sunt ucise decât după câteva zile de la aplicare; iar eficacitatea acestei substanțe nu este imediat evidentă.

Piretrina definește o grupă de substanțe cu efect insecticid, obținute din florile diferitelor soiuri de crizanteme (ex. Tanacetum parthenium). Are acțiune împotriva  furnicilor, țânțarilor, puricilor și căpușelor. Substanța activă provoacă pierderea coordonării prin excitabilitatea îndelungată a nervilor motorii. Această substanță are un efect negativ asupra albinelor fiind nevoie doar de 0,02 micrograme pentru a le produce moartea. Piretrina este omologată cu o toxicitate redusă, mai ales dacă este folosită cu spray-uri localizate, iar datorită expunerii la razele ultraviolete compușii toxici se descompun. Pe lângă asta, piretrina are un efect redus asupra gazonului. Piretrina, însă poate fi metabolizată  de mamifere, păsări și nevertebrate din mediul acvatic, provocând reacții adverse sau chiar moartea. La om, expunerea în cantități mari poate provoca: dureri de cap, greață, înroșirea feței și inflamații. Multe produse de piretru includ piperonil-butoxid, care potențează efectul piretrinei.

Spinosad este un insecticid pe bază de compuși chimici găsiți în specia bacteriei Saccharopolyspora spinosa, descoperită în urma zdrobirii trestiei de zahăr. Insecticidul este obținut prin fermentarea bacteriei și acționează la nivelul sistemului nervos, provocând paralizia insectelor care nu se mai putea hrăni și mor. Are efect asupra omizilor care pot apărea la suprafața gazonului. Deși este considerat organic în majoritatea cazurilor, are un spectru larg în activitate și poate avea impact negativ asupra albinelor și a unor insecte benefice, timp de câteva zile după aplicare.

3. Insecticide cu spectru larg de acțiune și toxicitate ridicată

Clorantraniliprol

Acest insecticid cu spectru larg întrerupe contracția musculară normală a insectelor, ceea ce duce la moarte. Se folosește pe suprafața gazonului și este cel mai eficient atunci când este consumat de dăunători. Prin urmare, ar trebui aplicat numai atunci când insectele dăunătoare, cum ar fi larvele moliilor, ale cărăbușilor sunt prezente în număr foarte mare și consumă în mod activ tulpini, fire sau rădăcini de iarbă din gazon. Clorantraniliprolul poate avea un impact negativ asupra insectelor și altor artropode benefice și poate contamina apa.

Neonicotinoide

Imidaclopridul și clotianidin sunt două insecticide cu spectru larg din grupul neonicotinoidelor care afectează sistemul nervos central al insectelor, ducând la paralizie și în cele din urmă la moarte. Acestea sunt adesea folosite pentru a gestiona larvele insectelor. Pentru a fi mai eficiente, acești compuși trebuie preluați prin firul de iarbă și apoi consumate de larvele țintă împreună cu țesutul vegetal. Prin urmare, acestea trebuie aplicate atunci când gazonul este în creștere și când (sau imediat înainte) insectele se hrănesc activ cu rădăcinile. Aceste produse nu vor fi eficiente împotriva larvelor cărăbușilor dacă sunt aplicate în primăvară și sunt și mai puțin eficiente când sunt aplicate prea târziu în sezon, când iarba nu crește rapid și larvele nu mai consumă la fel de mult. Se recomandă aplicarea la începutul verii, atunci când larvele sunt în primele etape de dezvoltare. Dacă gazonul este puternic infestat cu larvele cărăbușilor, mai târziu în sezon, nematozii entomopatogeni vor fi singurele materiale pesticide care ar putea ucide aceste larve în stadii avansate de dezvoltare. Neonicotinoidele au impact negativ asupra râmelor, insectelor benefice și calității apei. Sunt toxice pentru albine și alți polenizatori atunci când sunt aplicate plantelor cu flori (cum ar fi trifoiul) care pot fi în peluză.

Piretroide

Aceste insecticide foarte comune cu spectru larg sunt substanțe chimice sintetice modelate după piretrine. Substanțele active specifice utilizate pentru combaterea dăunătorilor de includ: gama-cyhalothrin, lambda-cyhalothrin, și zeta-cypermethrin. Acestea omoară insectele de la suprafața gazonului prin același mod de acțiune ca piretrina, dar au fost concepute pentru a persista mult mai mult în mediu, ceea ce înseamnă că reziduurile de pulverizare rămân active timp de câteva săptămâni sau mai mult. Piretroidele nu sunt eficiente împotriva dăunătorilor din sol, cum ar fi larvele de cărăbuși, muște de mai, molii deoarece se leagă strâns de particulele de sol și nu se mișcă ușor de la suprafață la rădăcină. Acești compuși sunt foarte toxici pentru nevertebratele acvatice, prin urmare asigură-te că vei face în siguranță aplicarea fără a afecta apele.

Insecticidele te pot ajuta în combaterea insectelor din gazon, dar în funcție de substanța activă cu care lucrează, ele pot afecta mai mult sau mai puțin mediul înconjurător. Este esențial să descoperi cu ce dăunător ai de-a face pentru ca mai apoi să poți alege insecticidul care vizează insecta în cauză. Totodată, nu te grăbi să apelezi la insecticide dacă nu există o prezență în exces a insectelor. Ține minte că orice substanță toxică poate avea repercusiuni grave asupra mediului, animalelor de companie sau domestice, dar și asupra oamenilor. Protejează-te și documentează-te în detaliu despre orice compus chimic pe care urmează să-l folosești. Dacă vrei să afli mai multe și să împărtășești experiențele prin care ai trecut legate de îngrijirea gazonului, hai în Grupul GAZONUL în care vei descoperi o comunitate pasionată care te va ajuta cu sfaturi și idei.