Tipurile de sol și condițiile optime pentru gazon

Solul este o resursă naturală, pe care o poți controla într-o oarecare măsură, mai ales atunci când îți dorești să obții anumite rezultate în grădină. Rareori se întâmplă să dispui de la început de toate condițiile naturale necesare plantelor pe care tu dorești să le ai în grădină, deci este foarte important să cunoști legătura dintre ele și factorii naturali. Fiecare sol are propriul amestec de minerale, materii organice și anorganice care determină într-o mare măsură ce fel de plante, arbuști și copaci pot să fie cultivate cu succes. În consecință, se pot aduce modificări solului doar pe suprafețe reduse, însă pentru grădinile și spațiile verzi întinse este recomandat să înțelegi caracteristicile pământului cu care ai de-a face. După ce ajungi să cunoști și să diferențiezi solurile, vei fi înarmat cu toate informațiile de care ai nevoie pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale plantelor și, bineînțeles, ale gazonului.

Deși există numeroase tipuri de soluri, scopul acestui articol este de a face mai ușoară alegerea ta în privința tipului de pământ pe care îți vei construi grădina. În același timp, vei știi cum să adaptezi amenajarea grădinii ținând cont de condițiile existente. Vom discuta despre tipurile principale de soluri și cel mai des întâlnite în curți și grădini, cu accent pe efectele pe care le are solul asupra gazonului.

Componența solurilor este cât se poate de variabilă, conținând atât materii organice (provenite de la organisme vii, plante și animale moarte, descompuse apoi în nutrienți), cât și materii anorganice (roci și minerale rezistente, micșorate în timp și descompuse în particule de diferite mărimi).

Categoriile de sol variază în funcție de compoziție și de dimensiunea granulelor componente, dar fiecare dintre ele prezintă anumite caracteristici care împiedică sau contribuie la dezvoltarea optimă a plantelor. Acești factori influențează aportul de apă ce ajunge la rădăcinile firelor de iarbă, capacitatea rădăcinilor de a se dezvolta, mobilitatea organismelor vii din sol, posibilitatea fertilizantului să ajungă la plante și chiar prezența în mod natural a unor substanțe nutritive necesare. Ajustând drenajul apei, pH-ul și distribuția mineralelor poți transforma solul într-un mediu cât se poate de ospitalier pentru gazonul și plantele din grădină.

Argila și solurile argiloase și lutoase

• Este un sol greu, extrem de bogat în nutrienți. Se caracterizează printr-o stocare foarte bună a apei, o impermeabilitate datorată particulelor componente strâns legate între ele, este lipicios la atingere atunci când este umed, iar când este uscat are un aspect neted și foarte tare.
• Dacă poți să îl modelezi ușor în palmă și își păstrează forma, atunci știi că ai de-a face cu un sol argilos – lutos.
• În timpul iernii solurile argiloase - lutoase sunt reci și umede, iar vara se usucă. Din cauza scurgerii lente a apei, primăvara durează mai mult până când se drenează de apă și se încălzesc. Împreună cu uscarea și crăpăturile tipice din timpul verii, argila este o adevărată provocare pentru orice grădinar.
• Solul argilos este foarte dens și nu lasă rădăcinile gazonului să crească și să pătrundă în el. Dacă stratul inferior este unul argilos, iar rădăcinile reușesc să ajungă până la el, există pericolul putrezirii rădăcinilor din cauza staționării apei. Dacă i se asigură un sistem bun de drenare a apei poate să fie un sol bun și rodnic pentru creșterea plantelor.
• O modalitate de a reduce din densitatea solului argilos este prin amestecul cu materie organică sau compost. În acest fel se vor forma firmituri de pământ, apa și aerul vor pătrunde în sol, iar nutrienții vor fi disponibili pentru rădăcinile plantelor. Descompunerea argilei în acest mod face solul mai cald, mai ușor de lucrat, și mai puțin predispus la compactare.
• În cazul în care ai un sol argilos în grădină, poți să lucrezi cu el în anumite condiții. Plantează toamna sau primăvara și evită să lucrezi cu el atunci când e foarte umed. Pentru a-l ajuta în sezonul rece, adaugă fertilizant, compost sau mulci la final de toamnă, iar apoi lasă-l nederanjat până în primăvară.

Nămolul și solurile aluvionare

• Solurile aluvionare au particule mai mari decât ale argilei, dar mai mici decât ale nisipului. Se caracterizează printr-o textură netedă, fină. Mediul lor natural este zona râurilor, lacurilor și altor corpuri de apă.
• Dacă apuci o bucată de sol nămolos vei observa că rămâne pe piele.
• Nămolul este un tip de sol adeseori utilizat în grădină la creșterea legumelor. Motivul principal este gradul destul de ridicat de fertilitate naturală. Păstrează apa cu ușurință și nu se drenează repede. În același timp, particulele sunt suficient de fine pentru a se compacta ușor, iar solul este predispus la spălare și eroziune de către ploi sau vânt dacă nu este acoperit de plante.
• Gazonul are nevoie de un strat de 20-25 cm de sol în care să își dezvolte rădăcinile, însă un sol care se compactează ușor nu este optim. Pentru a folosi cu succes acest tip de sol este recomandat să îl aerezi în mod regulat. Cu toate că orice sol trebuie aerat ocazional pentru a evita compactarea, acesta are nevoie de o atenție specială. E bine să eviți, pe cât posibil, să calci pe el atunci când lucrezi în grădină. Combinația cu alte soluri bogate în materie organică și nisip pentru îmbunătățirea structurii, un sistem de drenare optimizat și întreținerea corespunzătoare cu fertilizant pot să îl transforme într-un sol potrivit pentru grădina ta.
• Există o variantă de a stabiliza solurile nămoloase prin adăugarea de materie organică. Particulele vor fi mai bine legate între ele și în același timp plantele vor beneficia de nutrienți.

Nisipul și solurile nisipoase

• Nisipul este format din particule mici de rocă rezistentă - granit, calcar și cuarț. Acestea se descompun în timp îndelungat sub influența factorilor climatici și pedoclimatici precum apă, vânt și presiune. Dintre toate tipurile de sol, acestea au particulele cele mai mari.
• Îl recunoști imediat în momentul în care aplici testul strângerii în pumn a solului. Solul nisipos nu îți va permite să formezi un glob închegat și se va sfărâma printre degete.
• Este un sol uscat, dar și sărac în nutrienți. Este caracterizat drept un sol ușor, ideal pentru a permite firelor de iarbă să germineze și să le ajute să iasă la suprafață rapid după însămânțare. Acesta este motivul principal pentru care recomandăm ca semințele să fie acoperite cu un strat subțire de nisip, cam 0,5 cm.
• Unul dintre marile avantaje ale solului nisipos este scurgerea apei, drenajul fiind excelent. Apa nu zăbovește și nu are timp să dăuneze rădăcinilor. Primăvara tinde să se încălzească mai repede decât alte soluri, grăbind dezvoltarea plantelor, iar vara se usucă mai repede și trebuie irigat mai des. Beneficiază de mulcire pentru reținerea apei.
• Fiindcă solurile nisipoase sunt deficitare în nutrienți, fertilizarea regulată este necesară pentru dezvoltarea corectă a gazonului. Pentru a crește capacitatea de reținere a substanțelor nutritive, și în acest caz poți adăuga materii organice și compost în componența solului.
• Pentru gazon, solul nisipos este foarte util în cantități reduse. Se utilizează în special atât pentru gazonul rulou, cât și la semințele de gazon. Pentru gazonul rulou este ideal ca stratul superior pe care se instalează să fie nisipos, atât pentru nivelare, cât și pentru a permite rădăcinilor să pătrundă mai adânc în pământ, în căutarea apei și a substanțelor nutritive. La însămânțarea gazonului, un pas important este să le acoperi cu un strat subțire de nisip, astfel încât semințele să fie încorporate și să aibă mediul prielnic pentru germinare.
• Straturi mai groase de nisip vor drena apa și vor necesita aplicări regulate de fertilizant pentru că atât apa cât și nutrienții se vor scurge ușor printre particulele de nisip.

Turba

• Este un tip de sol închis la culoare, moale și se simte umed și spongios la atingere. Turba este ușor de comprimat datorită conținutului ridicat de apă. Format pe o perioadă îndelungată de timp, conține multe resturi de plante, ceea ce crește conținutul de substanțe nutritive. Viteza lentă de descompunere a dus la o concentrație mare de materii organice.
• Este un sol acid, ceea ce încetinește descompunerea materiilor organice și nivelul de nutrienți. Se încălzește repede primăvara și reținerea de apă duce la necesitatea de a-i oferi un sistem de drenare.  Însă, lăsat să se usuce în perioada verii poate duce la o supra-încălzire a solului și a rădăcinilor.
• Cea mai importantă și bună calitate a acestui tip de sol este cea de menținere a apei în sol în timpul lunilor uscate și capacitatea de a proteja rădăcinile în lunile ploioase.
• Amestecat cu materie organică, compost și var pentru reducerea acidității, solul de turbă poate fi excelent pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Adeseori turba este utilizată tocmai pentru echilibrarea unui sol alcalin și ca agent de control al bolilor.

 

Calcarul, creta și solurile calcaroase

• Solurile calcaroase au o granulație mai mare, incompatibilă cu însămânțarea gazonului, care are nevoie de o granulație mult mai fină pentru germinarea semințelor.
• Conținutul bogat de carbonat de calciu sau var din componența acestui tip de sol îl face extrem de alcalin. Majoritatea plantelor, cu excepțiile de rigoare, preferă un sol ușor acid spre neutru, situație identică și în cazul gazonului. Un sol alcalin nu este optim pentru majoritatea plantelor, iar dacă observi bulgări albi de cretă sau calcar atunci alege plante care prosperă într-un astfel de sol.
• Solurile calcaroase amestecate cu argilă pot să ofere totuși o cantitate limitată de nutrienți și să crească ușor capacitatea de retenție a apei. Utilizând fertilizanți pentru reglarea pH-ului și adăugarea de turbă / humus / compost îi cresc capacitatea de retenție a apei și ușurința de a lucra cu acest sol.
   
  Solurile saline
  
• Dacă depistezi un strat alb care acoperă suprafața solului, creșterea plantelor este slabă și apar arsuri în vârful frunzelor, în special pe frunzele și firele tinere, e posibil ca solul să fie salin.
• Acest tip de sol produce pagube și stopează creșterea plantelor, împiedică germinarea și poate provoca dificultăți la irigare. Salinitatea se datorează acumulării de săruri solubile. Conținutul mare de sare previne absorbția apei de către plante si duce la stres de secetă. Desalinizarea unor astfel de soluri se face prin coborârea pânzei de apă freatică, astfel încât să fie împiedicată acumularea sărurilor din profunzime în stratul fertil al solului. Precipitațiile sunt o soluție alternativă pentru că mută sărurile în partea inferioară a solului, în zone care nu afectează rădăcinile plantelor. Poți grăbi acest proces prin inundarea solului cu apă din precipitații, cu ajutorul pompelor. Apa băltește și dizolvă în acest timp sărurile, producând o desalinizare pronunțată, iar grădina va fi pregătită pentru amenajare.

Solurile combinate

O categorie aparte o reprezintă combinațiile de soluri care îmbină efectele pozitive ale unor soluri diferite, în timp ce împreună combat efectele negative pe care le pot avea asupra gazonului ori a plantelor. În general, astfel de combinații au în amestecul lor proporții diferite de nisip, argilă și nămol sau soluri aluvionare, îmbogățite cu humus sau compost. Solul predominant poate să varieze pentru fiecare tip de grădină și cerințele particulare ale acesteia. În acest mod se formează derivate precum nisip moale, argilă nisipoasă, argilă argiloasă, sol nisipo-argilos și multe altele.

• Textura acestor tipuri combinate de soluri este fină și se simte ușor umedă la atingere. Dacă reușești să formezi o bilă de sol care se sparge sub presiune, atunci solul nu este nici prea dens și nici prea sfărâmicios.
• Este ideal pentru gazon să utilizezi un astfel de amestec deoarece are o structură excelentă pentru plante și rădăcini, oferă un drenaj adecvat, reține umiditatea și este bogat în nutrienți. Mai mult, primăvara se încălzește repede, în timp ce vara nu se usucă atât de ușor.

Pentru a menține hrănitor un astfel de sol pe o perioadă îndelungată e nevoie de îngrijire regulată: fertilizant, mulci, compost și materie organică sunt recomandate pentru a păstra vitalitatea solului. Solurile foarte bogate în materie organică devin prea acide pentru multe plante, așa că încearcă să menții un echilibru al pH-ului. Tipul combinat de soluri este cel mai potrivit pentru majoritatea grădinilor.

Ținând cont că gazonul este un tip de plantă cu cerințe specifice, specia utilizată are nevoie de anumite condiții pentru a se dezvolta corect. Totuși, semințele sunt optimizate să se dezvolte în condiții variate, să aibă rezistență crescută la factorii de mediu și cu îngrijirea potrivită vei avea o grădină îmbogățită cu un gazon des și uniform.

• Pentru gazonul care are specia dominantă Festuca arundinacea, e bine să știi ca preferă soluri cu niveluri echilibrate de nutrienți, care se corectează ușor prin fertilizare, dar le preferă pe cele care mențin umiditatea și care permit apei să circule fără să staționeze prea mult. Îi place un pH neutru și rezistă la soluri argiloase, cu condiția ca ele să fie amestecate cu materie organică sau compost, astfel încât rădăcinile să aibă posibilitatea să se dezvolte cât mai adânc în sol.
• Specia de gazon Lolium perenne crește bine în solurile fertile: argiloase, aluvionare și de turbă. Se adaptează bine solurilor cu pH variat, și are toleranță pentru pH de la ușor acid la neutru și chiar puțin alcalin, dar prosperă în intervalul 6-7 (ușor acid spre neutru). Se potrivește tuturor tipurilor de sol, dar le preferă pe cele cu drenaj excelent, deci e recomandat să adaugi și niște nisip în componența solului. E un tip de gazon ce are nevoie de umiditate și e sensibil la secetă. Dacă este fertilizat în mod regulat, gazonul cu Lolium perenne se va dezvolta foarte bine pe soluri nisipoase, dar se va adapta și unor soluri argiloase ori nămoloase (aluvionare) atât timp cât i se asigură un drenaj foarte bun.

Ambele specii de gazon necesită soluri fertile, așa că îți recomandăm un regim regulat de fertilizare. Înainte de a fertiliza, însă, este ideal să testezi solul și să îi oferi exact substanțele nutritive de care are nevoie. Nu uita și faptul că plantele au evoluat în așa fel încât să ia din sol ceea ce au nevoie. Cu toate acestea, nu folosi mai mult fertilizant față de ce este recomandat pentru că riști să aduci daune gazonului. Pentru a-i oferi gazonului condițiile cele mai bune, un amestec de argilă, nămol și nisip este ideal, așadar un sol combinat, iar la semănare să acoperi semințele cu un strat de 0,5 cm de nisip pentru încorporarea și germinarea lor.

Adeseori tipul de sol variază pe suprafața unei grădini, mai ales dacă s-a format în mod natural ori treptat. De aceea, în momentul în care vrei să afli ce fel de sol se găsește în grădina ta, îți recomandăm să realizezi teste în mai multe zone. Imaginea pe care ți-o faci va fi una de ansamblu și tu vei știi dacă trebuie să procedezi diferit în anumite părți comparativ cu altele.

Acum că ai aflat care sunt cel mai des întâlnite tipuri de sol și ce oferă fiecare grădinii tale, ești pregătit să iei măsuri și să faci ajustări atunci când este cazul. Dacă te-ai confruntat cu anumite probleme ale gazonului, poate acum ai găsit o explicație în tipul de sol și ai posibilitatea să ataci problema direct de la rădăcină! Spune-ne și nouă ce fel de sol ai descoperit în grădina ta.